Legea privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc, nr. 381/2009
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 870 din 14/12/2009
CAPITOLUL I Dispozitii generale
Art. 1. – Prezenta lege se aplica persoanelor juridice care organizeaza o întreprindere aflata în dificultate financiara, fara a fi în stare de insolventa, denumite în continuare debitori.
Art. 2. – Scopul prezentei legi este salvgardarea întreprinderii aflate în dificultate, în vederea continuarii activitatii acesteia, a pastrarii locurilor de munca si a acoperirii creantelor asupra debitorului, prin proceduri amiabile de renegociere a creantelor sau a conditiilor acestora ori prin încheierea unui concordat preventiv.
Art. 3. – În întelesul prezentei legi:
a) întreprinderea este activitatea economica desfasurata în mod organizat, permanent si sistematic, combinând resurse financiare, forta de munca atrasa, materii prime, mijloace logistice si informatie, pe riscul întreprinzatorului, în cazurile si în conditiile prevazute de lege;
b) întreprinderea în dificultate este întreprinderea al carei potential de viabilitate manageriala si economica se afla într-o dinamica descrescatoare, dar al carei titular executa sau este capabil sa execute obligatiile exigibile;
c) mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii în scopul realizarii unei întelegeri între unul sau mai multi dintre acestia si debitor în vederea depasirii starii de dificultate în care se afla întreprinderea acestuia din urma;
d) concordatul preventiv este un contract încheiat între debitor, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestor creditori împotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii în care se afla întreprinderea debitorului.
Art. 4. – (1) Organele care aplica procedurile prevazute de prezenta lege sunt instantele judecatoresti, prin judecatorul- sindic sau, dupa caz, presedintele tribunalului, mandatarul ad-hoc, respectiv conciliatorul.
(2) Creditorii participa la procedura în mod individual, în masura permisa de drepturile aferente creantei lor, precum si în mod colectiv, în conditiile prezentei legi, prin adunarea creditorilor si reprezentantul creditorilor.
(3) Debitorul participa la procedura prin reprezentantii sai legali sau conventionali.
Art. 5. – (1) Tribunalul în jurisdictia caruia se afla sediul sau domiciliul profesional al debitorului este competent sa solutioneze cererile si pricinile la care se refera prezenta lege.
(2) Cererile si pricinile referitoare la concordatul preventiv sunt de competenta judecatorului-sindic, desemnat în conditiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 6. – Curtea de apel este instanta de recurs pentru hotarârile pronuntate de judecatorul-sindic.
CAPITOLUL II Mandatul ad-hoc
Art. 7. – (1) Un debitor poate adresa presedintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc. Prin cererea sa, debitorul propune un mandatar ad-hoc dintre practicienii în insolventa, autorizati conform legii.
(2) Cererea trebuie sa cuprinda o descriere detaliata a motivelor care fac necesara numirea unui mandatar ad-hoc.
Art. 8. – Cererea este depusa la cabinetul presedintelui tribunalului si se înregistreaza într-un registru special.
Art. 9. – (1) Dupa primirea cererii, presedintele tribunalului dispune convocarea, în termen de 5 zile, prin agent procedural, a debitorului si a mandatarului ad-hoc propus.
(2) Procedura se desfasoara în camera de consiliu si se mentine confidentiala pe toata durata sa.
(3) Confidentialitatea procedurii este obligatorie pentru toate persoanele si institutiile care iau parte sau sunt implicate în aceasta.
Art. 10. – (1) Dupa ascultarea debitorului, daca se constata ca dificultatile întreprinderii debitorului sunt serioase, iar mandatarul ad-hoc propus întruneste conditiile legii pentru exercitarea acestei calitati, presedintele tribunalului desemneaza, prin încheiere irevocabila, mandatarul ad-hoc propus.
(2) Obiectul mandatului ad-hoc va fi de a realiza, în termen de 90 de zile de la desemnare, o întelegere între debitor si unul sau mai multi creditori ai sai, în vederea depasirii starii de dificultate în care se afla întreprinderea debitorului, salvgardarii întreprinderii, pastrarii locurilor de munca si acoperirii creantelor asupra debitorului.
(3) În scopul realizarii obiectului mandatului, mandatarul ad-hoc va putea propune stergeri, reesalonari sau reduceri partiale de datorii, continuarea sau încetarea unor contracte în curs, reduceri de personal, precum si orice alte masuri considera a fi necesare.
Art. 11. – Onorariul mandatarului ad-hoc va fi stabilit provizoriu de catre presedintele tribunalului, la propunerea debitorului si cu acordul mandatarului ad-hoc, sub forma unui onorariu fix sau a unui onorariu lunar. Acesta va putea fi modificat ulterior, la cererea mandatarului ad-hoc, cu acordul debitorului.
Art. 12. – (1) Mandatul ad-hoc înceteaza:
a) prin denuntarea unilaterala a mandatului de catre debitor sau de catre mandatarul ad-hoc;
b) prin încheierea întelegerii prevazute la art. 10 alin. (2);
c) daca, în termenul prevazut de art. 10 alin. (2), mandatarul nu a reusit sa intermedieze încheierea unei întelegeri între debitor si creditorii sai.
(2) La cererea debitorului sau a mandatarului ad-hoc, presedintele tribunalului va constata încetarea mandatului ad-hoc, prin încheiere irevocabila.
CAPITOLUL III Concordatul preventiv
SECTIUNEA 1 Beneficiarii procedurii
Art. 13. – Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor, astfel cum este definit la art. 1, cu urmatoarele exceptii:
a) daca împotriva debitorului s-a pronuntat o hotarâre irevocabila de condamnare pentru infractiuni economice;
b) daca împotriva debitorului a fost deschisa procedura insolventei cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv;
c) daca cu 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv;
d) daca debitorul si/sau actionarii/asociatii/asociatii comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de încredere, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute în Legea concurentei nr. 21t1996, republicata, cu modificarile ulterioare, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevazute de prezenta lege;
e) daca membrilor organelor de conducere sitsau supraveghere ale debitorului li s-a atras raspunderea în conditiile Legii nr. 85t2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aducerea acestuia în stare de insolventa; prevederile lit. b) ramân aplicabile;
f) daca debitorul are înscrise fapte în cazierul fiscal, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 75t2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
SECTIUNEA a 2-a
Atributiile organelor care aplica procedura si ale participantilor la procedura
Art. 14. – Judecatorul-sindic are urmatoarele atributii în procedura concordatului preventiv:
a) sa numeasca conciliatorul provizoriu;
b) sa constate si, daca este cazul, sa omologheze, la cererea conciliatorului, concordatul preventiv;
c) sa constate, la cererea oricarui creditor nesemnatar al concordatului preventiv, îndeplinirea conditiilor cerute pentru a fi înscris pe lista creditorilor ce au aderat la concordatul preventiv;
d) sa dispuna prin încheiere, în conditiile art. 22, suspendarea provizorie a executarilor silite contra debitorului, în baza proiectului de concordat preventiv formulat de debitor si transmis creditorilor;
e) sa judece actiunile în nulitate a concordatului preventiv;
f) sa judece actiunile în rezolutiune a concordatului preventiv.
Art. 15. – (1) Cererile formulate în temeiul prezentei legi se judeca în camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, partile fiind citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii.
(2) Partile cu sediul în strainatate sunt citate prin mijloace rapide de comunicare, la sediul sau, dupa caz, la domiciliul ori resedinta cunoscute ale acestora; în lipsa, citarea se face prin afisare la usa instantei.
(3) Hotarârile pronuntate de judecatorul-sindic în aplicarea prezentei legi sunt definitive si executorii.
(4) Hotarârile judecatorului-sindic pot fi atacate de parti cu recurs, în termen de 10 zile, care se calculeaza de la comunicare, pentru absenti, si de la pronuntare, pentru cei prezenti.
(5) Recursul nu este suspensiv de executare.
Art. 16. – Atributiile conciliatorului sunt urmatoarele:
a) întocmeste tabloul creditorilor, care include si creditorii contestati sau ale caror creante sunt în litigiu, si tabloul creditorilor concordatari;
b) elaboreaza, împreuna cu debitorul, oferta de concordat, cu elementele componente ale acesteia, respectiv, proiectul de concordat si planul de redresare;
c) face demersuri pentru solutionarea pe cale amiabila a oricarei dispute între debitor si creditori ori între creditori;
d) solicita judecatorului-sindic constatarea sitsau, dupa caz, omologarea concordatului preventiv;
e) supravegheaza îndeplinirea obligatiilor asumate de catre debitor prin concordatul preventiv;
f) informeaza, de urgenta, adunarea creditorilor concordatari asupra neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzatoare de catre debitor a obligatiilor sale;
g) întocmeste si transmite adunarii creditorilor concordatari rapoarte lunare sau trimestriale asupra activitatii sale si a debitorului; raportul conciliatorului va contine si opinia acestuia privind existenta sau, dupa caz, inexistenta unor motive de rezolutiune a concordatului preventiv;
h) convoaca adunarea creditorilor concordatari;
i) cere instantei închiderea procedurii concordatului preventiv;
j) îndeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta lege, instituite prin concordatul preventiv ori stabilite de judecatorul-sindic.
Art. 17. – (1) Onorariul definitiv al conciliatorului se propune prin proiectul de concordat si se stabileste prin concordatul preventiv; acesta va fi suportat din averea debitorului.
(2) Onorariul conciliatorului va consta, în functie de natura obligatiilor acestuia, într-o suma fixa, o remuneratie lunara sau un onorariu de succes; la stabilirea cuantumului onorariului se va avea în vedere natura activitatii desfasurate de catre debitor, precum si complexitatea planului de redresare.
Art. 18. – (1) Adunarea creditorilor concordatari are urmatoarele atributii:
a) aproba rapoartele conciliatorului privitoare la activitatea debitorului si la îndeplinirea obligatiilor asumate prin concordat;
b) desemneaza, cu acordul debitorului, un nou conciliator, daca este cazul;
c) modifica, daca este cazul, onorariul conciliatorului, cu acordul debitorului;
d) stabileste, în cazul prevazut la lit. b), cu acordul debitorului, onorariul noului conciliator;
e) desemneaza reprezentantul creditorilor;
f) este titularul actiunii în rezolutiune a concordatului preventiv, pe care o exercita prin reprezentantul creditorilor.
(2) În cursul derularii procedurii, adunarea creditorilor concordatari poate fi convocata de conciliator, din oficiu sau la cererea creditorilor reprezentând 10% din valoarea totala a creantelor concordatare.
(3) Adunarea creditorilor concordatari adopta hotarâri cu majoritatea, ca valoare, a creantelor concordatare.
Art. 19. – (1) Votul creditorilor concordatari poate fi exercitat si prin corespondenta.
(2) Sedinta adunarii creditorilor concordatari va fi organizata si prezidata de conciliator.
(3) La adunarile creditorilor concordatari va fi invitat si debitorul.
SECTIUNEA a 3-a Deschiderea procedurii si oferta de concordat preventiv
Art. 20. – (1) Orice debitor, cu exceptia celor prevazuti la art. 13 lit. a)-f), poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un conciliator provizoriu, dintre practicienii în insolventa, autorizati conform legii.
(2) Judecatorul-sindic numeste conciliatorul provizoriu prin încheiere irevocabila.
(3) În termen de 30 de zile de la numirea sa, conciliatorul elaboreaza, împreuna cu debitorul, lista creditorilor si oferta de concordat preventiv.
(4) Oferta de concordat preventiv se notifica de catre conciliatorul provizoriu creditorilor prin mijloace rapide de comunicare, ce asigura posibilitatea verificarii receptiei ofertei de concordat.
(5) Oferta de concordat preventiv va fi depusa în dosarul deschis potrivit alin. (1) si, pentru opozabilitate fata de terti, se depune la grefa tribunalului, unde va fi înregistrata într-un registru special. Despre depunerea si notificarea acesteia se face mentiune în registrul comertului în care este înregistrat debitorul.
(6) Oferta de concordat preventiv va cuprinde si proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declaratia debitorului privind starea de dificultate financiara în care se afla, precum si lista creditorilor cunoscuti, inclusiv cei ale caror creante sunt contestate integral sau partial, cu precizarea cuantumului si a garantiilor acceptate de debitor.
Art. 21. – (1) Proiectul de concordat preventiv trebuie sa prezinte, în mod detaliat:
a) situatia analitica a activului si a pasivului debitorului, certificata de un expert contabil sau, dupa caz, auditata de un auditor autorizat potrivit legii;
b) cauzele starii de dificultate financiara si masurile luate de debitor pentru depasirea acesteia pâna la depunerea ofertei de concordat preventiv;
c) proiectia evolutiei financiar-contabile pe urmatoarele 6 luni.
(2) Proiectul de concordat preventiv trebuie sa includa un plan de redresare, care prevede cel putin urmatoarele masuri:
a) reorganizarea activitatii debitorului, prin masuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii functionale, reducerea personalului sau orice alte masuri considerate a fi necesare;
b) modalitatile prin care debitorul întelege sa depaseasca starea de dificultate financiara, precum: majorarea capitalului social, împrumut bancar, obligational sau de alta natura, înfiintarea sau desfiintarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea de garantii;
c) procentul preconizat de satisfacere a creantelor, care nu poate fi mai mic de 50%, ca urmare a implementarii masurilor de redresare propuse; în acest scop, debitorul poate propune masuri precum: amânari sau reesalonari la plata creantelor contra sa, stergerea în tot sau în parte a unor creante sau numai a dobânzilor ori a penalitatilor de întârziere, compensari, novatii prin schimbare de debitor; pentru obligatiile fiscale de plata propunerile de amânari, stergeri, esalonari, reesalonari si reduceri partiale se pot face numai cu respectarea prevederilor legale în materia ajutorului de stat; în aceasta situatie este nevoie de acordul expres al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care trebuie exprimat în termen de 30 de zile; în caz contrar, acordul se prezuma;
d) termenul-limita pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat nu poate depasi 18 luni de la data încheierii concordatului preventiv.
(3) Prin proiectul de concordat preventiv, supus aprobarii creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea conciliatorului provizoriu, precum si remuneratia acestuia pentru perioada ulterioara datei încheierii concordatului.
Art. 22. – (1) În conditiile art. 581 si 582 din Codul de procedura civila, debitorul poate cere judecatorului-sindic, în baza ofertei de concordat preventiv, suspendarea provizorie a urmaririlor silite.
(2) Cererea se judeca în camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, fara citarea partilor.
(3) Suspendarea provizorie a urmaririlor silite individuale se mentine pâna la publicarea concordatului preventiv aprobat sau, dupa caz, pâna la respingerea ofertei debitorului de catre majoritatea creditorilor.
SECTIUNEA a 4-a Încheierea, constatarea si omologarea concordatului preventiv
Art. 23. – (1) În vederea exercitarii votului creditorilor asupra proiectului de concordat preventiv, debitorul poate organiza una sau mai multe sedinte colective ori individuale de negociere cu creditorii, în prezenta conciliatorului propus de debitor.
(2) Initiativa negocierii poate apartine si unuia sau mai multor creditori, precum si actionarilor semnificativi sau asociatilor debitorului.
(3) Perioada în care se desfasoara negocierile asupra proiectului de concordat preventiv nu poate depasi 30 de zile calendaristice.
Art. 24. – (1) Asupra ofertei de concordat preventiv, cu eventualele amendamente rezultate în urma negocierilor, creditorii voteaza, în principiu, prin corespondenta.
(2) Votul creditorilor se trimite prin mijloace de comunicare rapida pe adresa debitorului, în termen de maximum 30 de zile calendaristice calculate de la data primirii ofertei de concordat preventiv. Votul favorabil neconditionat asupra concordatului preventiv are valoare de acceptare a concordatului. Orice conditionare a votului este considerata vot negativ.
(3) În cazuri exceptionale, conciliatorul poate convoca o adunare a tuturor creditorilor.
(4) Daca în termenul prevazut la alin. (2) unul sau mai multi creditori detinând 10% din valoarea totala a creantelor solicita convocarea adunarii tuturor creditorilor, conciliatorul este obligat sa o convoace în termen de maximum 5 zile de la data primirii cererii. Convocarea este transmisa creditorilor prin mijloace de comunicare rapida, care permit confirmarea primirii.
(5) Concordatul preventiv se considera aprobat de creditori daca sunt întrunite voturile creditorilor care reprezinta majoritatea de doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate.
(6) La aprobarea concordatului nu se ia în calcul în stabilirea majoritatii prevazute la alin. (5) votul favorabil al:
a) creditorului persoana juridica care are cel putin unul dintre actionaritasociatitasociati comanditari sau administratori ruda ori afin pâna la gradul IV cu actionaritasociatitasociati comanditari sitsau administratori ai debitorului;
b) creditorului persoana juridica în cadrul caruia debitorul sitsau unul dintre actionaritasociatitasociati comanditari sau administratori ai acestuia ori rudele si afinii pâna la gradul IV ai acestora din urma detin calitatea de actionari/asociati, asociati comanditari si/sau administratori;
c) creditorului care sau ai carui actionaritasociatitasociati comanditari sau administratori au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de încredere, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute în Legea nr. 21t1996, republicata, cu modificarile ulterioare, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevazute de prezenta lege;
d) creditorului care are înscrise fapte în cazierul fiscal, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 75t2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 25. – În cazul în care nu se întruneste majoritatea prevazuta la art. 24 alin. (5), debitorul are dreptul ca, dupa trecerea a minimum 30 de zile, sa faca o noua oferta de concordat preventiv.
Art. 26. – (1) Dupa aprobarea concordatului de catre creditori potrivit art. 24 alin. (5), conciliatorul solicita judecatorului-sindic sa constate concordatul preventiv.
(2) Judecatorul-sindic constata concordatul preventiv prin încheiere pronuntata în camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, dupa ascultarea conciliatorului. Cererea de constatare a concordatului preventiv poate fi respinsa exclusiv pentru motive de legalitate.
(3) Concordatul preventiv, aprobat de creditori si constatat de judecatorul-sindic prin încheiere, se comunica creditorilor, prin intermediul conciliatorului, si se mentioneaza în registrul comertului.
Art. 27. – (1) De la data comunicarii hotarârii de constatare a concordatului preventiv se suspenda de drept urmaririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului si curgerea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita a creantelor acestora contra debitorului.
(2) De la aceeasi data se suspenda de drept fata de creditorii semnatari curgerea dobânzilor, a penalitatilor si a oricaror alte cheltuieli aferente creantelor.
Art. 28. – (1) Pentru a face opozabil concordatul preventiv creditorilor nesemnatari, inclusiv creditorilor necunoscuti sau contestati, conciliatorul poate cere judecatorului-sindic omologarea concordatului.
(2) Pentru omologare, judecatorul-sindic verifica îndeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
a) întreprinderea debitorului este în stare de dificultate financiara;
b) valoarea creantelor contestate sitsau în litigiu nu depaseste 20% din masa credala;
c) concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezinta cel putin 80% din valoarea totala a creantelor.
(3) Dispunând omologarea, judecatorul-sindic suspenda toate procedurile de executare silita.
(4) La cererea conciliatorului, sub conditia acordarii de garantii creditorilor de catre debitor, judecatorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maximum 18 luni de amânare a scadentei creantei lor, perioada în care nu vor curge dobânzi, penalitati, precum si orice alte cheltuieli aferente creantelor.
(5) Concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari, cu conditia respectarii prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat si aprobarii de catre comisia interministeriala.
Art. 29. – Pe perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor.
Art. 30. – (1) Orice creditor care obtine un titlu executoriu asupra debitorului în cursul procedurii poate formula cerere de aderare la concordat sau poate sa îsi recupereze creanta prin orice alte modalitati prevazute de lege.
(2) Cererea de aderare se depune la conciliator, care o include în tabelul creditorilor concordatari.
Art. 31. – (1) În cursul procedurii, debitorul îsi desfasoara activitatea în limitele afacerii sale obisnuite, în conditiile concordatului preventiv, sub supravegherea conciliatorului.
(2) Masurile cuprinse în concordatul preventiv, inclusiv modificarile creantelor, profita si codebitorilor, fideiusorilor si tertilor garanti.
CAPITOLUL IV Închiderea procedurii concordatului preventiv
Art. 32. – (1) Creditorii care au votat împotriva concordatului preventiv pot cere anularea contractului, în termen de 15 zile de la data mentionarii concordatului în registrul comertului.
(2) Când se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul de a cere constatarea nulitatii este imprescriptibil si apartine oricarei persoane interesate.
(3) Instanta, la cererea reclamantului, poate dispune, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea concordatului preventiv.
Art. 33. – (1) În situatia în care se constata încalcarea grava de catre debitor a obligatiilor asumate prin concordatul preventiv, adunarea creditorilor concordatari poate hotarî introducerea actiunii în rezolutiune a concordatului preventiv. Asupra acestui aspect adunarea poate delibera chiar daca nu a fost înscris pe ordinea de zi.
(2) În întelesul alin. (1), reprezinta încalcare grava a obligatiilor asumate de debitor prin concordatul preventiv actiuni precum: favorizarea unuia sau mai multor creditori în dauna celorlalti, ascunderea sau externalizarea de active în perioada concordatului preventiv, efectuarea de plati fara contraprestatie sau în conditii ruinatoare.
(3) Daca adunarea creditorilor concordatari a decis introducerea actiunii în rezolutiune, procedura concordatului preventiv se suspenda de drept.
(4) Prin hotarârea de admitere a actiunii în rezolutiune, judecatorul-sindic acorda creditorilor daune-interese, în conditiile dreptului comun.
Art. 34. – (1) Daca procedura concordatului preventiv se finalizeaza cu succes, la termenul prevazut în contract sau anterior acestuia, dupa caz, judecatorul-sindic va pronunta o încheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv. În acest caz, modificarile creantelor prevazute în concordatul preventiv ramân irevocabile.
(2) În cazul în care în cursul derularii procedurii, înainte de expirarea termenului prevazut la art. 21 alin. (2) lit. d), conciliatorul apreciaza ca este imposibila realizarea obiectivelor concordatului din motive neimputabile debitorului, poate cere judecatorului-sindic constatarea nereusitei concordatului preventiv si închiderea procedurii.
(3) În cazul în care la expirarea termenului prevazut la art. 21 alin. (2) lit. d) nu au fost îndeplinite obligatiile prevazute în concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea conciliatorului, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni fata de durata initiala.
CAPITOLUL V Dispozitii finale
Art. 35. – Masurile prevazute de prezenta lege se vor aplica cu respectarea regulilor în materia ajutorului de stat.
Art. 36. – Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicata.
Bucuresti, 10 decembrie 2009.
Nr. 381.